SMART CITY-SMART LIVING

Astăzi am fost invitații unei conferințe virtuale de excepție – SMART CITY-SMART LIVING – organizată de VIA CLUJ TV.

Scopul acestor dezbateri online a fost acela de a promova soluții inteligente pentru gestiunea orașelor și comunelor, dar și soluții adecvate caselor inteligente. Crearea unui canal de dialog între autorități, antreprenori, urbaniști, arhitecți și beneficiari, menit să promoveze modele de bune practici în domeniul smart city – smart housing – smart living. Organizator: VIA CLUJ TV

Au participat

  • Aurelia Salicov, Director Digital Park  – Chișinău
  • Adriana Lobdă, reprezentant Envisia
  • Adela Mîrza, Specialist Marketing,  reprezentant Tetarom/Tetapolis
  • Istvan Vakar, Vice-Președintele Consiliului Județean Cluj
  • Doru Borșan, CEO Novitas 3D City
  • Ionuț Coman, OPTGROUP/Proiectura
  • Ciprian Belean, Primar comuna Râciu –Mureș
  • Răzvan Mustață, Decan FSEGA
  • Leonard Horvath, (istoric), cadru didactic Universitatea Babeș-Bolyai
  • Jurnaliștii : Claudiu Pădurean (organizator), Victor Cozmei, Cristi Hagi

Câteva concluzii desprinse:

  • Când vorbim de „Smart City”, cel puțin pentru Cluj-Napoca, și Transilvania,  Tetarom cu tot ceea ce înseamnă (Parcurile Industriale și Parcul Științific Tetapolis, investițiile atrase – peste 650 mil Euro, locurile de muncă create –peste 13.000) sunt un nume greu, un model de urmat, iar acest model merită implementat la nivel național.
  • E nevoie de profesionalizarea membrilor din organismele de supraveghere a acestor proiecte
  • Guvernanța responsabilă nu înseamnă conformitate ci un mod inteligent (smart) de a face business în comunitate.
  • Leadership-ul acestor structuri de business trebuie  să fie orientat către companiile rezidente dintr-un parc științific de ex. interesele lor să primeze.
  • Odată cu pandemia s-a schimbat total paradigma educației. Tehnologia este cuvântul zilei. Pandemia a digitalizat totul. Viitorul va depinde 100% de tehnologie.
  • Trebuie capitalizate la maxim fondurile UE, în special cele destinate digitalizării (aprox. 2 miliarde Euro)
  • Se poate transforma și o comună într-una ”smart”. (implementat GISU, iluminat inteligent, plata cu cardul, etc)
  • Actul educațional trece dincolo de limitele geografice odată cu digitalizarea (forțată de pandemia COVID)
  • Au mai existat orașe „smart” și în trecut: Roma în antichitate, Veneția în Evul Mediu, Amsterdam în Epoca Modernă, Londra în sec XIX, New York, azi.
  • În România competiția e acerbă între Cluj, București, Timișoara, Oradea. Bătălia se duce pe branding. Fiecare oraș își definește specificul: cultural, industrial, universitar, medical. S-a văzut asta în competiția pentru capitala Europeană. Specificul Clujului este de Smart City – „Sillicon Valley de România”,  oraș cultural, economic de marcă (centru medical important, universități, Tetarom, Untold), Hunedoara, de exemplu, își construiește specificul de centru turistic în jurul Castelului Corvinilor.
  •  Există două Românii: cea din interiorul arcului carpatic și cea din afara lui. Total opuse. Transilvania este un model de urmat. (ex. în timp ce Clujul și Turda are parcuri industriale, științifice, iluminat inteligent, transport 100% electric, Constanța nu are nici măcar un parc industrial.)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *